Cuvânt lăuntric

Blogul lui Gavriil STIHARUL pentru o lume mai bună şi mai frumoasă

Poemul iubirilor târzii

with one comment

Frunze de cuvinte nearse de geruri
se zbat în priviri lipind gând de gând,
îmi vorbeşti deodată cu tristeţi de ceruri
şi ochii stelelor mai reci ca nicicând.

De cum m-ar arde asfinţituri din care
vărsai atâta soare în toamne târzii,
ai oprit râsul, şi golul lui mă doare –
emoţie de seară, doar în cuvânt mai vii.

Clipele stau pe răsuflările noaste
ca pe valurile unui ocean ne’nceput –
cineva le cată-n adâncuri albastre,
dar oarbe plutesc spre ţărm neştiut.

Anunțuri

Written by Gavriil STIHARUL

Ianuarie 18, 2014 la 11:08 am

Publicat în Gavriil STIHARUL

Un răspuns

Subscribe to comments with RSS.

  1. Iubiri ce adie ca o boare,duse în adâncul timpului peste care se așterne liniștea.

    vizireanu fulvia

    August 16, 2014 at 4:46 pm


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: